Reciclarea inseamna civilizatie
Problema permanenta la care se pare ca nu gasiim raspuns. Sau nu vrem sa rezolvam problema?
"Ce imi doresc?...
Sa vin cu solutii, acolo unde alti gasesc scuze. Si da, va spun ca se poate. "
In activitatea mea, permanent in Romania, ma lovesc de o problema.
Ce facem cu gunoiul de la bloc?
De ce tot timpul este gramada mare de gunoaie in cartier?
1. Suntem prea saraci sa vrem sa facem bani ...
Indesam saci de gunoi menajeri zilnic, saptamanal, lunar, fara sa realizam ca aruncam bani pe fereastra. Si asta datorita sistemului, datorita lipsei de interes a asociatiilor de proprietari si a dorintei de a fi prea importanti sa ne gandim la recuperat bani din deseul nostru.
Aruncam la gunoi, impreuna cu gunoiul menajer biodegradabil, sticle de plastic, sticle de sticla, conserve si doze de aluminiu si spre uimirea mea, nimeni nu realizeaza ca acestea se vand! Se vand chiar pe bani frumosi. Asta in timp ce nu avem in cartier bani p[entru curatenie urbana sau pentru deszapezire, asta in timp ce asociatia cere tot timpul bani pentru renovari, consumabile si alte cheltuieli ale condomeniului. Pe de o parte, aruncam aceste lucruri generate de comunitate, care pot genera bani frumosi, insa venim tot noi si nu intretinem spatiul verde ca nu sunt bani. Nu folosim solutii de curatenie bune, sau oameni calificti ca nu sunt bani. De fapt, nu ne place sa gasim solutii, nu ne place sa ne implicam.... si ce este cel mai important, ne facem singuri probleme si gaura in buget. Costurile intretinerii cartierului, in limitele normalului, sunt de 35-55 lei lunar pentru o familie. Bani trecuti in consum. In acelasi timp, o familie genereaza o masa de gunoi reciclabil de pana la 120 lei lunar, fara a lua in calcul lemn si metal, hartie si ulei. Se poate ajunge si la 250 de lei lunar, bani aruncati la gunoi. De ce? Pentru ca suntem prea inteligenti sa gasim solutii ca restul europenilor, desi vrem sa fim in Europa. insa doar prin manele si vici.
Acum intreb si eu, noi... locatarii, nu avem timp sa organizam aceasta actiune, dar asociatia de proprietari are un administrator platit sa gaseasca solutii la problemele din cartier. Pentru ca este platit!!! Si daca el este prea comunist sau beat tot timpul, si asta pe banii nostri, exista primarie cu o gramada de directii si servicii, de la Adp la salubrizare sau serviciul administrarii asociatiilor de proprietari. SI culmea, si astia tot platiti sa gaseasca solutii. Insa in Romania, acestia nu sunt beti, ca nu ai voie, insa sunt angajati pe salar fix si pe baza de rubedenii, deci interesul lor este si tinde continnu spre zero in ceea ce inseamna solutii. De aceea, parerea mea este ca rezolvarea vine de la firmele private de curateniei urbana, care sunt interesate in ceea ce este generic numit in intreaga Europa, reciclare si profit!
Sa intelegem prin cifre: zece tone de doze inseamna pana la 5000 de euro, zece tone de PET inseamna pana la 2000 de euro si zece tone de sticla inseamna pana la 3000 de euro si lista continua... Uite unde este bugetul pentru un cartier curat, pentru un oras frumos!
Dar sa vrem asta inseamna sa incepem sa facem schimbarea nu sa ne dorim asta.
2. Problemele noastre pot avea solutii simple.
Vom reda exemplele unor tari, in care sistemul functioneaza... si culmea si acolo sunt tot oameni.
Austria
In zonele rezidentiale, se amplaseaza in locuri special amenjate, recipiente pentru reciclare zonala pentru sticla colorata, sticla alba, aluminiu, hartie si carton, doze de aluminiu si PET-uri.
Bani stransi din aceste materiale, sunt destinati intretinerii spatiilor verzi, deszapezirii si curateniei urbane, de catre firmele care au in grija aceste zone. De obicei, bugetul curateniei zonale ste acoperit de autoritati din aceasta activitate. Deasemena, specificam ca in anotimpul cald, se recicleaza toata masa vegetala obtinuta prin tunderea spatiilor verzi si este transformata in biogaz, reintors in retea.
In acesta tara, firmele de salubrizare refuza ridicarea gunoiului umed sau uscat biodegradabil care constata existenta in el a elementelor mai sus amintite. Astfel, locatarii sunt obligati intr-un fel sa sorteze constiincios gunoiul produs in casa.
Germania
Indiferent de modeleul de sticla, iti iei inapoi banii pe ambalaj, daca duci la magazinele mari inapoi tot ce inseamna deseu si ambalaj, indiferent ca este sticla, PET sau doza de aluminiu. Astfel, iti recuperezi o parte din bani prin ceea ce reciclezi, s-a dus sistemul pana la reciclarea uleiului menajer saqu a bateriilor uzate. Desemenea, exact ca si in Austria exista centre de depozitare a deseurilor casnice, de la lemn pana la electrocasnice, astfel incat ele se intorc in sistem prin refolosire si reutilizare.
Zonele urbane dispun si de acele zone de reciclare, insa sumele obtinute, acopera costurile de salubrizare si curatenie urbana.
Danemarca
Reciclarea incepe in casa prin sortare pe coduri de culori in saci de gunoi. insa se incearca reciclarea integrala a deseurilor, chiar si a gunoiului menajer umed prin producerea de biogaz sau de combustibil din ulei menajer. Indiferent ca duci peturile si sticlele la centrele comerciale, fie ca duci deseul lemnos sau vegetal la centrele de prelucrare, primesti bani pe ceea ce arunci. Asta, pe langa incurajarea ambalajelor reciclabile. Daca folosesti acest tip de ambalaje, ai deducere din pretul de la raft.
Belgia
Poti recicla usor pentru ca sacii care sunt destinati gunoiului, ii cumperi pe bani "grei" . In acest fel, se fac bani din reciclare atat la colectarea lui, cat si valorificarea lui. Pentru ca dozele sunt in saci semitransparenti, la fel ca si deseul de hartie....si au zile speciale de ridicare. Deasemenea, se incurajeaza foarte tare folosirea ambalajelor care nu au in compozitie plastic.
Deasemenea, pretul mare la colecatrea de metale si sticla, incurajeaza sa duci aceste materiale la centrele de colectare. Ca si exemplu, in luna mai, pretul la cupru era in belgia de 8 euro, mult peste pretul pietei din europa. Astfel, se directioneaza bani catre cei care fac reciclarea efectiva, nu spre programe de incurajare sau de marketing. Simplu si eficient.
3. Incearca sa iei atitudine, in loc sa critici!
Stiu ca pare greu, intr-o tara in care toti dam vina pe sistem, pe Dumnezeu sau pe vecini. Insa tu cand ai reciclat ceea ce produci ca si gunoi. De cate ori ai dus sau ai strans sticlele tale separat. sau de cate ori ai renuntat la obiceiul romanesc de a arunca uleiul in chiuveta sau in wc?
Haide sa incepem impreuna sa facem din tara noastra o tara mai curata. pentru ca daca fiecare are cateva reguli de buna convietuire, putem sa vedem schimbarea.
Din toamna, noi cel putin, vom include in activitatea noastra un sistem care va recicla in totalitate materialele care acum se arunca, cu exceptia gunoiului umed menajer. Asta cu ajutorul companieie Savard France SpRL si cu colaboratorii nostri care au inteles ca gunoiul unora, poate insemna aur pentru alti. Dar despre asta intr-o alta discutie in care detaliez cum vedem noi un sistem perfect de reciclare pentru sistemul din Romania.
4. Municipalitatea trebuie sa externalizeze sistemul de reciclare.
Aici spun doar atat: luati laba jos de pe banii orasului! Eu inteleg ca in ziua de azi, sistemul bugetar este supradimensionat, v-ati bagat toate rudele in sistem, insa am rugamintea sa lasati orasele sa respire, sa lasati comunitatea sa prospere. Opriti sistemul in care o firma afiliata polititc primariei are exclusivitate in curatenie urbana, in salubritate, in deszapezire si culmea ... si in reciclare. O firma care de fiecare data este dezinteresata de reciclare sau de profitabilitatea generata de reciclare, de vreme ce bugetul local sustine activitatea acesteia. Lasati firmele care chiar vreau sa se implice, si faceti in asa fel incat acestea sa poate avea o piata concurentiala si sanatoasa in care sa activeze. Intradevar, dispar spagile, insa ar trebui sa faceti ceva pentru comunitatea si orasul care v-a pus acolo si care oricum va plastesc.
Impreuna suntem cei mai buni.
Astept opinii si pareri, insa sper sa vad si atitudine din partea cat mai multor cetateni, indiferent de calitatea acestora in societate.
Impreuna suntem cei mai buni! Am spus...
Comments